Monthly Archives: aprilie 2016

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, sinteză literară)

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, este o poezie apărută în 1881 şi publicată în revista „Convorbiri literare”. Episodul întâi are o desfăşurare amplă, evocatoare, epopeică, fiind alcătuit din patru tablouri cu o netă individualitate artistică. Primul tablou are înfăţişarea unei legende feerice: un tânăr sultan doarme ca un îndrăgostit romantic sub ferestrele iubitei – mlădioasa Malcatun – şi visează că Luna, prefăcută în fecioară (motivul va fi inversat în Luceafărul) îl cheamă într-un straniu joc nupţial, scris în cartea vieţii ca o pecetluire de destin. Luna dispare, imaginea se tulbură şi visul ia o altă direcţie: din inima sultanului creşte …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat stilistic)

În prima parte, Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, celebrează, timpul eroic al neamului nostru, vremea marilor voievozi „întemeietori de ţară, dătători de legi şi de datini”, poetul fiind fascinat de personalitatea strălucitoare a domnitorului Mircea cel Bătrân, eroul legendar al bătăliei de la Rovine. Eminescu încearcă aici, ca şi în ciclul dramatic dedicat Muşatinilor, să descifreze miracolul românesc al supravieţuirii şi păstrării independenţei, dincolo de atâtea sacrificii şi de atâtea neîntrerupte ameninţări din partea unor duşmani incomparabil mai numeroşi şi mai puternici. Formula este a epistolei şi a satirei, specii clasice valorificate de poetul român într-un spirit destul de liber, …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

În Scrisoarea III, poetul Mihai Eminescu trasează, pe uriaşa pânză a istoriei, antitezele esenţiale dintre înălţare şi decădere ale timpului istoric românesc, dintre măreţele vremuri voievodale şi măruntele preocupări ale prezentului, precum şi dintre himericele visuri de mărire ale năvălitorilor şi statornicia şi demnitatea oamenilor acestor pământuri. Înfruntarea dintre cei doi conducători reprezintă pentru poet ocazia de a-şi prezenta concepţia asupra istoriei şi asupra războaielor. Eminescu vede istoria ca pe o expresie a unui proces de degradare şi falsă glorie şi doar înţelegerea ei ca integrare în ritmurile naturii veşnice, ale universului ar feri de degradare… Reprezentând ultimele cuvinte ale …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat critic)

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată la 1 mai 1881 în revista „Convorbiri literare” şi reprodusă în revista „Timpul” la 10 mai 1881. Construcţia poeziei, cea mai cunoscută dintre cele cinci Scrisori eminesciene, se întemeiază pe antiteză. Prima parte a textului evocă epoca glorioasă a lui Mircea cel Bătrân. Acestuia i se opune imaginea prezentului, pe care Eminescu îl consideră inferior, din punct de vedere moral, trecutului şi, în consecinţă, critică, în partea a doua a poeziei, reaua întocmire a societăţii timpului său. În acest spectacol grandios, Eminescu introduce un mic …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, repere critice)

În poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu cultivă meditaţia istorico-filozofică şi satira socială. Poetul urmăreşte să creeze un model ideal de domnitor care se identifică cu ţara şi poporul sau având drept scop apărarea fiinţei naţionale şi a pământului strămoşesc. Construit pe antiteza generală trecut – prezent, poemul este o capodoperă a poeziei patriotice româneşti, un simbol al gloriei neamului nostru. În legătură cu visul sultanului cercetările au stabilit ca principal izvor de inspiraţie Istoria Imperiului Otoman de Iosif von Hammer, invocat şi de Eudoxiu Hurmuzachi în Fragmente din istoria românilor – lucrare care a apărut şi în nemţeşte, tradusă de …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, aprecieri critice)

Poemul Scrisoarea III, de Mihai Eminescu, este construit pe principiul unei antiteze trecut-prezent. Câteva secvenţe memorabile reţin atenţia cititorului pentru valoarea lor de meditaţie asupra istoriei: imaginea confruntării dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid, finalul cu invocarea chipului justiţiar al lui Vlad Ţepeş, ca şi alte secvenţe ale poemului care au devenit pagini antologice: visul sultanului, imaginea luptei, portretul liberalului. Însă e sigur că nici un alt moment al poemului nu conţine o mai strălucită afirmare a ideii de patriotism ca întâlnirea dintre Mircea şi Baiazid. Punctul de reper este însă cosmogonia, care tulbură spiritul prin concreteţea poetică a abstracţiilor …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar, analiză literară)

Scrisoarea I, de Mihai Eminescu, este un poem neobişnuit nu numai prin forţa şi adâncimea gândirii poetice, ci şi prin virtuţile expresive ale limbajului, proaspăt şi natural, de o modernitate surprinzătoare, în care sursele populare şi cele culte sunt retopite într-un aliaj stilistic inconfundabil prin timbru şi culoare. Deşi se înscrie în sfera mai largă a stilului eminescian, poezia are. câteva particularităţi modelate de patru factori determinanţi care o structurează pe registre verbale diferite, fie descriptiv-evocatoare, fie retorice. Aceşti factori generici sunt: Calitatea materialului lexical; Viziunea antitetică; Puterea de plasticizare, de vizualizare a ideilor; Disponibilităţile sufleteşti ale poetului, oscilând între …

Read More »

Scrisoarea III, de Mihai Eminescu (comentariu literar)

Studiul manuscriselor eminesciene a stabilit că poetul a compus mai întâi partea a doua a acestei Scrisori. Ulterior numai, pentru contrast, a fost adăugată partea întâi, evocarea istorică a bătăliei de la Rovine. Structural, poemul se sprijină, aşadar, pe o antiteză între trecutul glorios şi prezentul decăzut. În sprijinul acestei afirmaţii vin şi împrejurările istorice în care a fost elaborată opera. Scrisoarea III, ca de altfel şi celelalte (afară de a cincia, care a rămas postumă), apărea în 1881, însă încă din 1877, din vremea războiului, pe când lucra în redacţia „Curierului de Iaşi”, Eminescu era absorbit de elaborarea Scrisorilor. …

Read More »

Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu (comentariu literar)

Poezia Riga Crypto şi lapona Enigel, de Ion Barbu, face parte din ciclul Uvedenrode, ce aparţine volumului Joc secund (1930) şi are valoare de simbol pentru creaţia poetică ulterioară. Subintitulată de autor Baladă, poemul este un cântec bătrânesc de nuntă, o alegorie simbolica, în care personajele sunt măşti lirice purtătoare de idei. Discursul epic al poeziei este, ca şi în Luceafărul eminescian, străbătut de elemente dramatice îmbinate cu cele lirice, compunând o poveste stranie de dragoste cu aspect de cântec medieval, spus de un menestrel (trubadur, poet şi muzicant ambulant din Evul Mediu, cântăreţ popular) „la spartul nunţii, în cămară”. …

Read More »

Revedere, de Mihai Eminescu (comentariu literar)

Poezia Revedere, de Mihai Eminescu (1850-1889), a fost publicată în revista „Convorbiri literare”, la 1 octombrie 1879, deşi fusese scrisă cu câţiva ani înainte. Sursele de inspiraţie sunt doinele culese de poet în peregrinările sale prin ţară, în care codrul este simbolul universului, al regenerării veşnice. Creaţie de maturitate, această poezie reflectă o nouă modalitate de abordare a folclorului, ideile populare fiind îmbogăţite şi înnobilate cu profunde gânduri filozofice. Tema poeziei Tema ilustrează vremelnicia şi perisabilitatea omului în contrast cu perenitatea naturii, simbolizată de codrul veşnic, altfel spus, poezia exprimă tema timpului exprimată prin condiţia efemeră, de muritor a omului …

Read More »