Mara, de Ioan Slavici (comentariu literar)

Proza lui Ioan Slavici conturează o frescă a moravurilor şi a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal, o lume în care triumfă binele şi adevărul, cinstea şi dreptatea, norme etice pe care omul trebuie să le respecte. Prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. După cum el însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confucius, aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de acesta; sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, cinstea, iubirea de adevăr etc., afirmând că filozoful chinez este „cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat …

Read More »

Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar)

Cele trei secole ilustrate de proză istorică sadoveniană marchează zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu, care evocă epoca de glorie a Moldovei în secolul al XV-lea. Romanul se compune din trei volume, fiecare purtând un titlul semnificativ pentru esenţa subiectului: Ucenicia lui Ionuţ (1935), Izvorul Alb (1936) şi Oamenii Măriei Sale (1942). Opera are în centru epoca de strălucire a domniei lui Ştefan cel Mare, cuprinsă în perioada 1469-1475, fiind prezentată de însuşi autorul ei cu subtitlul „roman istoric” şi este o epopee care reconstituie timpul şi atmosfera acestei perioade cu …

Read More »

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu (comentariu literar)

Scriitorul şi opera La fel ca şi eroii săi îndrăgostiţi de absolut, Camil Petrescu (1894-1957) a fost omul care „a văzut idei”, înrâurind creaţia literară a unei întregi epoci; pe bună dreptate se afirmă că, aşa cum există, în literatura română, „momentul Rebreanu”, există în mod cert şi un alt „moment” pe care îl putem numi „Camil Petrescu”. Teoretician al „noului roman” (în conferinţa Noua structură şi opera lui Marcel Proust), Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o nouă structură a operei (al cărei model devenea confesiunea, jurnalul) şi un nou stil („alb”, fără podoabe căutate, capabil să exprime …

Read More »

Luceafărul, de Mihai Eminescu (comentariu literar)

Geneza poemului între alegorie şi simbol Cum ardoarea critică a tuturor comentatorilor s-a aplicat mai ales asupra „înţelesului alegoric” al Luceafărului este cazul să insistăm puţin asupra genezei capodoperei spre a putea identifica mai uşor elementele simbolice introduse de poet, apte că configureze poetica visului romantic. În acest sens, procesul de elaborare a poemului, cu toate etapele sale, a fost analizat în mod amănunţit şi cu o înaltă competenţă de către Dumitru Caracostea. El rezultă, de asemenea, din ediţia critică a poeziei eminesciene întocmită de Perpessicius (Opere, vol. II), ca şi din lucrarea Opera lui Eminescu de George Călinescu. Aici …

Read More »

O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale (comentariu literar)

Strălucit precursor al teatrului modern, I.L. Caragiale realizează prin opera sa dramatică o sinteză deosebită între realismul critic (evident în intenţia de a înfăţişa tipuri sociale şi concretul realităţilor contemporane, de care se distanţează lucid, critic şi ironic) şi clasicism (interesul faţă de ceea ce este permanent în natura umană; pasiunea echilibrului, importanţa acordată formei). Există însă şi o componentă modernă a comediilor caragialeşti, care rezidă în comicul absolut, care anulează diferenţa dintre tragic şi comic prin transformarea existenţei într-o farsă fără ieşire şi fără sfârşit, prin depersonalizarea individului devenit comediant, cabotin, impostor, mască acoperind vidul interior. Împletirea comicului cu …

Read More »

Baltagul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar)

Scriitorul şi opera În octombrie 1961, când Mihail Sadoveanu trecea în eternitate, scriitorul îşi însemnase popasul în veac, printr-o operă uriaşă şi monumentală (peste o sută de volume), în care Omul, Cosmosul şi Eternitatea se întâlnesc pretutindeni. Apărut în 1930, Baltagul este un roman polimorf, reunind mai multe tipuri romaneşti: baladesc, iniţiatic, mitic, filozofic, monografie a satului moldovenesc de munte şi epos al morţii mioritice. Formula estetică utilizată este realismul liric. Tema Tema romanului o constituie existenţa păstorească, pusă sub imperiul „rânduielii” şi neschimbată de sute de ani. În această lume, tradiţia şi ritualurile sunt legile nescrise ale comunităţii. • …

Read More »

Moromeţii, de Marin Preda (comentariu literar)

Preliminarii Ca şi în alte cazuri, al lui Liviu Rebreanu de exemplu, romanul cel mai important al lui Marin Preda este anticipat şi pregătit de nuvelele sale. În volumul de debut, Întâlnirea din pământuri, sunt câteva naraţiuni – Dimineaţă de iarnă, O adunare liniştită, În ceaţă etc. – care prefigurează motive, întâmplări şi personaje din roman, uşor de depistat la o simplă confruntare, dar mai important decât aceasta este faptul că încă din nuvele se conturează obsesia fundamentală a creaţiei lui Preda, care este destinul ţăranului român. Moromeţii conţine, în aproape o mie de pagini, povestea unei familii de ţărani …

Read More »

Ion, de Liviu Rebreanu (comentariu literar)

Romanul Ion, de Liviu Rebreanu, a fost publicat în anul 1920, după o lungă perioadă de gestaţie, aşa cum însuşi autorul menţionează în finalul operei, între martie 1913 – iulie 1920. Apariţia romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă, mai ales că nicio creaţie nuvelistică de până atunci nu anunţa această evoluţie spectaculoasă: „Nimic din ce a publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început şi a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire dar şi fără indicaţii de viitor”, nota Eugen Lovinescu. Criticul primeşte romanul Ion ca pe o …

Read More »

Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu (comentariu literar)

Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatură română, Ion şi primul roman obiectiv de analiză psihologică din proza românească, Pădurea spânzuraţilor. Nuvelele care preced romanul Pădurea spânzuraţilor sunt Catastrofa, Iţic Ştrul dezertor şi Hora morţii, pe baza cărora Liviu Rebreanu creează primul roman de analiză psihologică, obiectiv şi realist din literatura română. Tema romanului Tema romanului o constituie evocarea realistă şi obiectivă a primului război mondial, în care accentul cade pe condiţia tragică a intelectualului ardelean care este silit să lupte sub steag străin împotriva propriului neam; Pădurea spânzuraţilor este „monografia …

Read More »

Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi (comentariu literar)

Scriitorul şi opera Costache Negruzzi (1808-1868) a fost un reprezentant de seamă al generaţiei paşoptiste şi, în multe privinţe, un deschizător de drumuri în literatura română. Volumul Păcatele tinereţelor (1857) cuprinde o diversitate de specii şi formule literare: proză memorialistică (Cum am învăţat româneşte), nuvele romantice (Zoe), o poemă istorică (Aprodul Purice), satire (Reţetă), proză epistolară (Negru pe alb), schiţe de moravuri. În acest peisaj literar atât de bogat, nuvela Alexandru Lăpuşneanul ocupă un loc de excepţie: este prima nuvelă istorică din literatura română, deschizând seria scrierilor inspirate din trecut, de la Mihnea Vodă cel Rău (de Alexandru Odobescu) şi …

Read More »