Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă (comentariu literar)

Pasiunea lui Ion Creangă (1839-1889) pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod miraculos cu plăsmuirea artistică a realităţii, fantasticul fiind umanizat şi puternic individualizat Povestea lui Harap-Alb se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creangă. Opera a apărut în revista „Convorbiri literare”, la 1 august 1877, apoi în acelaşi an a fost publicat de Eminescu în ziarul „Timpul”. Împletirea elementelor realiste cu cele fabuloase creează fantasticul, ca specific ancestral (străvechi) al basmelor, însă, în această creaţie narativă, …

Read More »

Enigma Otiliei, de George Călinescu (comentariu literar)

În 1932, George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei în literatura română a unui roman de atmosferă modernă, deşi respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, argumentând că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Prin romanele lui, Călinescu depăşeşte realismul clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul), modernizează tehnica narativă, foloseşte detaliul în descrieri arhitecturale şi în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XX-lea, cu trimitere certă către creaţia lui Honore de Balzac. Compoziţia romanului. Influenţe balzaciene Balzacianismul este prezent în Enigma Otiliei prin tema romanului, …

Read More »

Patul lui Procust, de Camil Petrescu (comentariu literar)

Al doilea roman al lui Camil Petrescu, Patul lui Procust, apare în 1933, la numai trei ani după Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război şi constituie, pentru literatura română, un eveniment deosebit, cu totul novator consolidând, astfel romanul românesc modern. Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamentează principiul sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (europenizarea literaturii române), prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, substanţialitatea, relativismul şi prin crearea personajului intelectual lucid şi analitic, în opoziţie evidentă cu ideile sămănătoriste ale vremii, care promovau „o duzină …

Read More »