Tag Archives: Romane

Amintiri din copilărie, de Ion Creangă (comentariu literar)

Preliminarii Scrise după apariţia poveştilor şi publicate începând din 1881, Amintiri din copilărie reprezintă opera de maturitate artistică a lui Ion Creangă. Cel care la început păruse un „autor poporal” este acum un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat şi cu o excepţională capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut până atunci în literatura română. Cartea este un „roman” al vârstei inocente şi al formării, al modelării umane. Proiectată în spaţiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilăria reflectă nu numai dominantele vârstei, ci şi specificul mediului ambiant. De aceea, Amintirile sunt şi …

Read More »

La ţigănci, de Mircea Eliade (comentariu literar)

Încercând o analiză sintetizatoare a nuvelisticii eliadeşti, Tudor Olteanu observa: „Proza lui Mircea Eliade nu este fantastică şi nici halucinantă în sensul obişnuit al cuvântului. Fantasticul la Eliade este necesar ca o premisă de viziune estetică; el nu provine din exuberanţa fanteziei, ci din chinul complex al cunoaşterii. Un fantastic firesc, asemănător basmelor sau legendelor, unde autenticul şi inautenticul fuzionează cu noi tâlcuri” (Surse ale nuvelisticii lui Mircea Eliade). De asemenea, în aceeaşi ecuaţie a fantasticului, criticul Dumitru Micu propune un sens general pentru toate nuvelele din această arie: „Pe felurite căi, unor inşi comuni li se relevă «sacrul». Respectivii …

Read More »

Mara, de Ioan Slavici (comentariu literar)

Proza lui Ioan Slavici conturează o frescă a moravurilor şi a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal, o lume în care triumfă binele şi adevărul, cinstea şi dreptatea, norme etice pe care omul trebuie să le respecte. Prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist, un fin psiholog, un creator de tipologii. După cum el însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confucius, aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de acesta; sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, cinstea, iubirea de adevăr etc., afirmând că filozoful chinez este „cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat …

Read More »

Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar)

Cele trei secole ilustrate de proză istorică sadoveniană marchează zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul Fraţii Jderi, de Mihail Sadoveanu, care evocă epoca de glorie a Moldovei în secolul al XV-lea. Romanul se compune din trei volume, fiecare purtând un titlul semnificativ pentru esenţa subiectului: Ucenicia lui Ionuţ (1935), Izvorul Alb (1936) şi Oamenii Măriei Sale (1942). Opera are în centru epoca de strălucire a domniei lui Ştefan cel Mare, cuprinsă în perioada 1469-1475, fiind prezentată de însuşi autorul ei cu subtitlul „roman istoric” şi este o epopee care reconstituie timpul şi atmosfera acestei perioade cu …

Read More »

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu (comentariu literar)

Scriitorul şi opera La fel ca şi eroii săi îndrăgostiţi de absolut, Camil Petrescu (1894-1957) a fost omul care „a văzut idei”, înrâurind creaţia literară a unei întregi epoci; pe bună dreptate se afirmă că, aşa cum există, în literatura română, „momentul Rebreanu”, există în mod cert şi un alt „moment” pe care îl putem numi „Camil Petrescu”. Teoretician al „noului roman” (în conferinţa Noua structură şi opera lui Marcel Proust), Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o nouă structură a operei (al cărei model devenea confesiunea, jurnalul) şi un nou stil („alb”, fără podoabe căutate, capabil să exprime …

Read More »

Baltagul, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar)

Scriitorul şi opera În octombrie 1961, când Mihail Sadoveanu trecea în eternitate, scriitorul îşi însemnase popasul în veac, printr-o operă uriaşă şi monumentală (peste o sută de volume), în care Omul, Cosmosul şi Eternitatea se întâlnesc pretutindeni. Apărut în 1930, Baltagul este un roman polimorf, reunind mai multe tipuri romaneşti: baladesc, iniţiatic, mitic, filozofic, monografie a satului moldovenesc de munte şi epos al morţii mioritice. Formula estetică utilizată este realismul liric. Tema Tema romanului o constituie existenţa păstorească, pusă sub imperiul „rânduielii” şi neschimbată de sute de ani. În această lume, tradiţia şi ritualurile sunt legile nescrise ale comunităţii. • …

Read More »

Moromeţii, de Marin Preda (comentariu literar)

Preliminarii Ca şi în alte cazuri, al lui Liviu Rebreanu de exemplu, romanul cel mai important al lui Marin Preda este anticipat şi pregătit de nuvelele sale. În volumul de debut, Întâlnirea din pământuri, sunt câteva naraţiuni – Dimineaţă de iarnă, O adunare liniştită, În ceaţă etc. – care prefigurează motive, întâmplări şi personaje din roman, uşor de depistat la o simplă confruntare, dar mai important decât aceasta este faptul că încă din nuvele se conturează obsesia fundamentală a creaţiei lui Preda, care este destinul ţăranului român. Moromeţii conţine, în aproape o mie de pagini, povestea unei familii de ţărani …

Read More »

Ion, de Liviu Rebreanu (comentariu literar)

Romanul Ion, de Liviu Rebreanu, a fost publicat în anul 1920, după o lungă perioadă de gestaţie, aşa cum însuşi autorul menţionează în finalul operei, între martie 1913 – iulie 1920. Apariţia romanului a stârnit un adevărat entuziasm în epocă, mai ales că nicio creaţie nuvelistică de până atunci nu anunţa această evoluţie spectaculoasă: „Nimic din ce a publicat înainte nu ne putea face să prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a început şi a continuat vreo zece ani, nu numai fără strălucire dar şi fără indicaţii de viitor”, nota Eugen Lovinescu. Criticul primeşte romanul Ion ca pe o …

Read More »

Pădurea spânzuraţilor, de Liviu Rebreanu (comentariu literar)

Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatură română, Ion şi primul roman obiectiv de analiză psihologică din proza românească, Pădurea spânzuraţilor. Nuvelele care preced romanul Pădurea spânzuraţilor sunt Catastrofa, Iţic Ştrul dezertor şi Hora morţii, pe baza cărora Liviu Rebreanu creează primul roman de analiză psihologică, obiectiv şi realist din literatura română. Tema romanului Tema romanului o constituie evocarea realistă şi obiectivă a primului război mondial, în care accentul cade pe condiţia tragică a intelectualului ardelean care este silit să lupte sub steag străin împotriva propriului neam; Pădurea spânzuraţilor este „monografia …

Read More »

Enigma Otiliei, de George Călinescu (comentariu literar)

În 1932, George Călinescu susţinea necesitatea apariţiei în literatura română a unui roman de atmosferă modernă, deşi respingea teoria sincronizării obligatorii a literaturii cu filozofia şi psihologia epocii, argumentând că literatura trebuie să fie în legătură directă cu „sufletul uman”. Prin romanele lui, Călinescu depăşeşte realismul clasic, creează caractere dominate de o singură trăsătură definitorie, realizând tipologii (avarul, arivistul), modernizează tehnica narativă, foloseşte detaliul în descrieri arhitecturale şi în analiza personajelor, înscriindu-se astfel în realismul secolului al XX-lea, cu trimitere certă către creaţia lui Honore de Balzac. Compoziţia romanului. Influenţe balzaciene Balzacianismul este prezent în Enigma Otiliei prin tema romanului, …

Read More »